Costel Barbu consideră că viitorul dezvoltării locale în România depinde direct de capacitatea autorităților de a atrage și gestiona eficient resurse europene. Într-o perioadă în care economia mondială traversează transformări profunde, Barbu subliniază importanța investițiilor inteligente, orientate către sustenabilitate, eficiență energetică și adaptabilitate la provocările climatice și sociale.
El susține că finanțările europene trebuie direcționate cu prioritate spre proiecte care generează impact real și de durată în comunitățile locale – de la infrastructură verde și digitalizare, până la dezvoltare rurală și sprijin pentru IMM-uri.
Costel Barbu: fondurile europene trebuie folosite cu viziune pentru viitor
În opinia lui Costel Barbu, simpla absorbție de fonduri nu mai este suficientă. „Nu este vorba doar de cât atragem, ci de cum folosim acești bani. Este esențial ca proiectele susținute să aducă valoare adăugată reală, să creeze locuri de muncă, să reducă inegalitățile și să sprijine tranziția verde și digitală”, afirmă el.
Barbu încurajează administrațiile locale să dezvolte o cultură instituțională orientată spre planificare strategică și sustenabilitate. Atragerea de resurse europene nu trebuie să fie un scop în sine, ci un mijloc prin care comunitățile devin mai reziliente și mai prospere.
Investițiile durabile – cheia unui viitor echilibrat
În centrul viziunii lui Barbu se află conceptul de investiții durabile – proiecte care țin cont de dimensiunile economice, sociale și de mediu. Pentru el, dezvoltarea nu trebuie să însemne doar construcții și asfaltări, ci un progres armonios care să îmbunătățească viața locuitorilor pe termen lung.
🔗 Exemple de astfel de investiții durabile includ:
- modernizarea rețelelor de apă și canalizare cu sisteme inteligente de monitorizare;
- crearea de parcuri fotovoltaice pentru producerea energiei locale;
- digitalizarea serviciilor publice și introducerea inteligenței artificiale în administrație;
- restaurarea clădirilor istorice și transformarea lor în centre comunitare;
- proiecte de mobilitate urbană și rurală prietenoasă cu mediul.
Barbu susține ideea că fiecare investiție finanțată din fonduri UE trebuie să aibă un scop clar, măsurabil și un impact pozitiv de lungă durată asupra comunității.
Ce propune concret Costel Barbu pentru o absorbție eficientă a fondurilor
Pentru ca România să profite la maximum de fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Politica de Coeziune și alte instrumente europene, Barbu propune un set de măsuri coerente:
- Profesionalizarea aparatului administrativ local prin formarea de experți în atragerea și gestionarea fondurilor;
- Crearea de centre regionale de consultanță care să sprijine autoritățile în pregătirea proiectelor;
- Simplificarea procedurilor birocratice la nivel central pentru implementarea proiectelor;
- Încurajarea parteneriatelor public-private, mai ales în domenii inovatoare și cu valoare adăugată mare;
- Monitorizarea transparentă a proiectelor, cu implicarea societății civile în evaluarea rezultatelor.
Barbu consideră că doar printr-o abordare profesionistă, transparentă și orientată spre rezultat se poate atinge un nivel optim de dezvoltare cu sprijin european.
Exemple de bune practici la nivel local
Pentru a demonstra eficiența direcționării fondurilor europene spre dezvoltarea durabilă, Barbu aduce în discuție mai multe exemple din România:
- Comuna Ciugud (Alba), care a devenit un model de bună practică în utilizarea fondurilor pentru energie verde și digitalizare;
- Orașul Oradea, cu investiții consistente în turism, infrastructură și reconversie urbană;
- Suceava, care a demarat proiecte de mobilitate electrică și transformare digitală în transportul public.
Toate aceste exemple arată că resursele europene pot fi convertite în calitate a vieții, dacă sunt gestionate cu viziune și responsabilitate.
Fondurile disponibile și prioritățile actuale
În actualul exercițiu financiar 2021–2027, România are acces la peste 80 de miliarde de euro, prin diverse mecanisme:
- Fonduri de coeziune;
- PNRR;
- Fondul pentru Tranziție Justă;
- Programul Horizon Europe;
- LIFE (pentru proiecte de mediu).
Barbu insistă că autoritățile locale trebuie să alinieze proiectele la prioritățile europene: digitalizare, decarbonizare, reziliență economică, incluziune socială. Fără această compatibilitate, multe cereri de finanțare riscă să fie respinse sau să piardă competitivitatea în apelurile de proiecte.
Rolul comunităților locale în selectarea proiectelor
Un alt principiu important în strategia lui Barbu este implicarea cetățenilor în definirea direcțiilor de investiție. El încurajează consultarea publică reală, implicarea tinerilor și a mediului asociativ în procesul decizional.
„Fiecare investiție trebuie să pornească de la nevoile comunității. Dacă vrem ca proiectele să fie utile și să genereze progres, trebuie să ascultăm vocea celor care beneficiază direct de ele”, subliniază Barbu.
De asemenea, el propune înființarea de consilii consultative locale, în care să fie reprezentate toate segmentele societății – de la pensionari și tineri, la antreprenori, profesori și fermieri.
Costel Barbu – sustenabilitatea nu e opțională – e necesară
🔗 „România are acces la resurse europene fără precedent. E timpul să le folosim inteligent, pentru investiții durabile care vor schimba fundamental fața comunităților noastre. Trebuie să trecem de la logică electorală la logică strategică, de la reacție la planificare. Eu voi susține, oriunde mă voi afla, această direcție,” declară Costel Barbu.
